Nastere la spital, Nastere naturala dupa cezariana (NVDC), Nastere naturala nemedicalizata, Povesti inscrise la giveaway

Si iata ca a inceput aventura! [NVDC]

Povestile Danielei participa la giveaway cu numarul 28. Prima nastere a fost o cezariana (povestea o gasesti aici) dar asta nu a impiedicat-o pe Daniela sa isi implineasca visul de a naste natural la al doilea bebe. Si-a cautat un medic care sa o sustina si s-a documentat pentru a fi cat mai bine pregatita. Daniela a indraznit sa fie altfel si a reusit sa-si indeplineasca visul! Iti multumesc Daniela pentru povestile tale! 

Ne doream foarte mult un bebe, dar dupa drumul luuuung pe care l-am parcurs ca sa raman graviduta prima data nu credeam ca va fi atat de usor a doua oara. Eram super entuziasmati iar eu super hotarata sa nasc natural.  Documentarea in legatura cu asta o incepusem de mult, pentru ca stiam ca va mai fi un pui mic si stiam ca de data asta il voi tine in brate imediat !

Toata lumea ma privea tare ciudat de fiecare data cand le spuneam ca voi naste natural, asta ca raspuns la eterna intrebare : „ Pai si poti face o cezariana asa de repede dupa prima?” . Medicul meu nu a fost de acord asa ca am inceput sa caut un altul pro NVDC. Am fost norocoasa si am gasit unul care a fost de acord sa ma asiste si sa ma ghideze, am discutat cu el si am ajuns la concluzia ca detin toate plusurile pentru o nastere naturala: cezariana dupa travaliu fara medicamentatie, increderea  in corpul meu si sprijinul necontenit al sotului meu, eram doar  putin la limita cu perioada care trecuse intre  nasteri, 1 an si 7 luni.

Si iata ca a inceput aventura! Mi-as fi dorit foarte mult sa gasesc mai multe informatii despre NVDC in tara noastra dar, din pacate, tot ce am gasit a fost un articol intr-o revista crestina despre o femeie care nascuse 6 copii atat prin cezariana cat si natural si povestea unei mame spuse pe un forum, dar nimic detaliat. Cautand mai adanc am dat peste http://birthwithoutfearblog.com/ , un blog care mi-a devenit lectura constanta in timpul sarcinii si in care am citit povesti ale unor femei care au nascut natural dupa o cezariana, chiar si doua sau au facut-o acasa, in intimitatea caminului lor.

Fiecare vizita la doctor era un moment placut in care discutam cum o sa procedam, ce se poate intampla si care sunt deciziile cele mai bune de luat. Asa ca am hotarat o nastere naturala, fara niciun fel de interventie (lucru care era chiar de ajutor in cazul unei NVDC, unde este de preferat sa nu se intervina medicamentos pentru ca femeia sa simta in fiecare moment ce se intampla cu corpul ei), fara epiziotomie si cu bebe in bratele mele cat mai repede.

Lunile au trecut atat de repede, Mariuca mea de doar 18 luni era tare incantata de burtica iar eu am reusit sa ma mentin foarte activa datorita ei pentru ca am purtat-o in brate aproape pana la sfarsitul sarcinii.

De data asta stiam ca o sa fie baiat, aveam DPN-ul pe 8 octombrie 2012, incheiasem contractul cu Regina Maria, imi luasem si de la ei portia de negativism asa ca tot ce aveam de facut era sa asteptam, mai ales ca toata lumea spunea ca baietii-s mai lenesi si sigur voi trece de 40 saptamani .

Noaptea de marti spre miercuri (3  cotombrie) Mariuca a fost cam agitata, asa ca la ora 5 dimineata cand am simtit cateva furnicaturi, eram la ea in camera incercand sa o linistesc, nu le-am dat prea mare importanta pentru ca am mai simtit cateva pe parcursul saptamanii si am pus totul pe seama oboselii. Am reusit sa dorm pana pe la 7 cand m-a trezit ceea ce parea a fi o contractie. Hhmmm, sa fie oare momentul ?  

Nu le-am bagat in seama si mi-am facut treburile de dimineata numai ca am observat ca la 20-30 minute mai sinteam ceva. OK,! Am inceput sa-mi impachetez cateva lucruri, am pupacit-o mult pe Mariuca, i-am spus ca mami o sa plece putin dar ca ea va sta cu mamaie si am adormit-o cu gandul ca e prima noapte cand noi nu o sa fim cu ea.

Mi-am sunat doctorul si mi-a spus ca ma asteapta, sa-l tin la curent cu ce se intampla. L-am sunat si pe Radu, era cu masina la spalatorie. Moment delicat pentru ca stiam ca ii place sa fie curatata bine si mai dura ceva. Ii spun senina ca dupa ce termina cu masina ar trebui sa mergem la Bucuresti pentru ca am contractii. Nu mi-a raspuns nimic, doar am auzit cum i-a spus baiatului de la spalatorie sa lase masina asa ca el trebuie sa plece ACUM. Au inceput telefoanele, sun-o pe mami care trebuia sa vina din alt oras sa stea cu Mariuca, suna-l pe cumnatul meu sa stea el cu Mariuca pana vine mami, suna pe sora mea sa-si ia liber de la munca sa o poata aduce pe mami, si tot asa.

Intr-un final am reusit sa plecam de acasa pe la 11 dimineata, a fost un drum taaare placut, am monitorizat contractiile (care, spre surprinderea noastra, erau cam neregulate) si ne-am facut o mie de griji despre cum o sa se descurce Mariuca fara noi.

Ajungem la maternitate dupa o ora, Radu foarte senin le spune la receptie ca nastem si incearca sa faca glumite cu domnisoarele dar nu prea ii reuseste. Asteptam vreo jumatate de ora, probabil ca nimeni nu credeam ca eu sunt in travaliu , pentru ca zambeam si mai aveam si chef de glume. Intr-n final intru in camera de garda unde sunt pusa la monitorizare si apare dna dr pentru control. Conversatia avuta este mult prea amuzanta ca sa nu o reproduc:

Dr.: „Ce-avem noi aici?”

Eu (pe masa ginecologica) : „O operatie de cezariana”

Dr.:” Si vreti sa nasteti naturaaal?”

Eu: „Da”

Dr.: „Dr dvs. stie cat de mare e copilul, dvs. stiti ce riscuri sunt?”

Eu: „Da”

Dr.: „Aoleu, cum ati ajuns cu dilatatia asta pana aici? Aveti 5-6 cm!”

Eu: „Suuuuupeeer!”

Urmeaza o conversatia telefonica cu dr meu in care ii „prezinta „ situatia pacientei sale, iar mie imi spune ca ma trimite direct in sala de  nasteri. Ii spun ca as vrea sa stau in salon pana mai progresez, dar panica se citea in ochii ei si in ai asistentei care alerga disperata cu un scaun cu rotile. Eu ma blochez cand il vad iar Radu intra speriat crezand ca s-a intamplat ceva pentru ca ma lasase bine in camera de garda si dintr-o data toata lumea incepe sa se agite si mai apare si un scaun cu rotile. Le spun calm ca sunt capabila sa merg pe jos si urcam spre sala de nasteri, care, surpriza era ocupata. De fapt, in ambele se nastea. Semne bune ziua are!

Dupa ceva momente vine si moasa, care era aceesi ca si la Maria, si asta m-a facut sa ma simt si mai bine. Doctora de garda a venit sa imi mai faca inca un control (cred ca era speriata ca o sa nasc pana vine doctorul meu) si va dati seama ce fata a facut cand a vazut ca deja eram la 8 cm!

daniela-toma-5

Progresam rapid dar Stefan nu a fost destul de „incapatanat” si de aceea, dupa vreo 3 ore de stat la dilatatie maxima am decis sa imi rupa membranele (a fost singura interventie din timpul nasterii). De aici totul s-a petrecut cu o rapiditate uimitoare pentru mine, contractiile au devenit si mai puternice si pe la 15.05 am urcat pe masa. Ciudat, dar nu m-am gandit niciun moment sa nasc altfel decat pe masa, cu toate ca am citit mult despre pozitii in timpul nasterii.

Dupa prima contractie m-au anuntat ca i se vede capul, eram atat de emotionata si de nerabdatoare sa-l vad, incat atunci cand la urmatoarea contractie doctorul a spus :”avem o circulara” nici macar nu am realizat ca ii iesise caputul si ca avea si o circulara de cordon. Abia cand mi-a aratat Radu filmarea mi-am dat seama de ce nu am auzit nimic – pentru ca doctorul a spus-o pe un ton calm si relaxat .

Si uite-asa, pe 3 octombrie 2012, la ora 15.25 intr-o zi frumoasa si aramie a aparut STEFAN, un omulet lungan si care semana izbitor cu sora lui. L-am pus pe burtica mea si atunci, in momentul acela, m-am simtit cea mai importanta persoana din lume si nimeni si nimic nu imi va putea lua sentimentul asta, Era atat de frumos si statea linistit pe burtica mea. Asta pana cand s-a agitat dr. neonatolog ca trebuie sa i-l dau , sa-l „ajute” putin. De ce avea nevoie de ajutor ?

Mi l-au luat pe Stefanut, Radu s-a dus cu el iar noi am asteptat la un pahar de vorba sa iasa placenta. A durat vreo 30 minute, timp in care nu s-a intervenit deloc, si nici nu era de dorit lucrul asta pentru ca exista posibilitatea ca o parte din ea sa fie atasata de cicatrice si de aceea totul s-a petrecut incet si natural.

Am avut o ruptura uratica de perineu (asta pentru ca nu am avut timp sa ajung la cursul de masaj perineal pe care-l recomand si pentru ca nu stiu ce a fost in mintea mea de am ascultat-o pe moasa cand spunea sa imping „luuuuung”) si am asteptat acolo, in sala de nasteri, ora in care se presupunea ca sunt supravegheata. De fapt, am stat de vorba cu Radu si nimeni nu a trecut pe acolo.

Am fost tare dezamagita ca nu mi l-au adus sa-l alaptez atunci, l-am cerut de vreo 3 ori in care imi spuneau ca in  10 minute mi-l aduc, ca-i o sedinta pe spital si ca nu au personal. Ok, atunci vine Radu si il ia, eu vreau sa-mi alaptez copilul!!! Pana la urma m-au dus in salon si l-au adus imediat si pe el si acolo a ramas pana cand am plecat acasica. Era atat de frumooos! Cred ca am mai spus asta, dar asa e, era  si este in continuare un copil tare frumusel.

daniela-toma-7

S-a atasat imediat la san si de atunci nu i-a mai dat drumul. Si pentru ca atasarea a fost corecta nu m-am mai luptat cu ragadele pe care le-am avut prima data, pentru ca a fost alaptat la cerere lactatia s-a instalat mult mai repede si fara probleme. A fost alaptat exclusiv primele 6 luni si inca o mai facem cu mare drag .

daniela-toma-6

Mariuca l-a primit cu o maturitate si o dragoste care ne-a lasat fara cuvinte, a mai cerut si ea tatica atunci cand il vedea pe el mancand dar nu a mai supt niciodata. Si-acum mai vine, pune gurita, imi pune tricoul la loc si pleaca spunand ca ea are lapticul ei.

Toate deciziile pe care le-am luat legat de nasterile mele au fost informate si bazate pe increderea in corpul meu si in oamenii de langa mine. Singurii care au crezut ca voi naste natural au fost sotul meu, matusa mea care m-a sprijinit neconditionat si medicul meu.

Stiu ca au fost multe persoane care m-au privit ca nebuna care isi risca viata ei si a copilului ei vrand sa nasca natural dupa o cezariana, toate invocand ruptura uterina. Sunt sigura ca acele persoane nu stiu ca sansele ca o ruptura uterina sa aiba loc sunt de 0,5% , de fapt studiile arata ca acest procent este atribuit unor fisuri uterine, care nu sunt atat de periculoase ca rupturile, rata acestora fiind de 0,1 %.

Stiu ca sunt persoane care nici acum nu inteleg de ce am ales ruptura de perineu si nu epiziotomia. Ei bine, pentru ca muschiul perineal se rupe acolo unde este mai slabit si unde se poate reface mai repede, pe cand taietura se face de un medic orbeste, pe muschiul sanatos, drept dovada nu am avut nicio durere atunci cand mi-am alaptat puiul stand in sezut.

Si stiu ca sunt si mai multe persoane care nu inteleg de ce ar vrea un barbat sa stea alaturi de femeia lui atunci cand ea naste, sa o tina de mana , sa-i umezeasca fruntea cu apa rece si sa filmeze totul cu zambetul pe fata. Aici fiecare trebuie sa-si gaseasca motivul, eu il stiu pe-al meu.

Daca ar fi sa schimb ceva as schimba multe. Nu as mai lasa pe nimeni sa-mi ia copilul de langa mine, nu as mai naste cocotata pe o masa ginecologica si as lasa cordonul sa termine de pulsat inainte de taierea lui. Si daca nu as trai in oraselul asta mic si cu un singur spital (deloc baby friendly si pro nastere naturala) as naste acasa.

Pana atunci, nu trece clipa in care sa nu fiu recunoscatoare pentru tot ceea ce am, pentru omul bland si iubitor de langa mine, pentru cei doi pui sanatosi si frumosi si pentru cele doua nasteri minunate si pline de emotii. Si inca mai visez la ziua in care voi dormi cateva ore intr-o noapte si voi face o baie luuuuunga si fierbinte fara spectatori.

 

daniela-toma-10.jpgDaniela este economist de profesie, dar sta acasa de aproape trei ani, timp in care a invatat ce inseamna cu adevarat a fi mama. Se bucura de fiecare clipa petrecuta alaturi de puiutii si dragul ei sot, de diminetile in care se cuibaresc toti 4 in pat si de zilele pline de zambete. Este consultanta in lactatie La Leche League in formare si inca viseaza cu ochii deschisi la o noapte cu cateva ore de somn si o baie lunga si fierbinte 🙂 

8 Comments

  1. […] la o nastere naturala fara interventii pentru urmatorul bebe (povestea celei de a doua nasteri este aici). Iti multumesc Daniela pentru povestile […]

  2. Daniela, spune-mi te rog cum ai facut fata durerilor din timpul contractiilor? Respiratie? Tipete? Pozitii? Masaj?

    Si mai spune-mi te rog ce altceva ai mai facut ca sa te pregatesti pentru aceasta nastere (in afara de rasfoirea site-ului http://birthwithoutfearblog.com)?

  3. dana toma

    Buna Andreea, sa stii ca m’am concentrat foarte mult pe respiratie si sunt sigura ca m’a ajutat enorm faptul ca am putut sa ma plimb pe toata perioada travaliului. Am folosit foarte mult mingea si cam atat 🙂 Nu am simtit nevoia sa tip/urlu/blestem :), ci doar m’am gandit ca fiecare moment de durere ma aduce mai aproape de mocutele mele.
    In ceea ce priveste NVDC, in primul rand m’am pregatit foarte mult psihic, am avut foarte mare incredere in medicul meu si in corpul meu. Si apoi m’am documentat, la momebtul ala am.gasit multe articole/studii pe care, din pacate, nu le’am.salvat nicaieri, iti pun doar 2 aici si p

  4. dana toma

    scuze!
    si promit ca daca imi mai amintesc mai adaug:)
    http://www.vbac.com/what-is-a-uterine-rupture-and-how-often-does-it-occur/
    http://m.acog.org/About_ACOG/News_Room/News_Releases/2010/Ob_Gyns_Issue_Less_Restrictive_VBAC_Guidelines
    Tin minte ca si la emisiunea “Totul despre mame” a fost intervievat un medic otalian.care era un.mare sustinator al.NVDC!

  5. marta

    Buna, si eu am nascut o fetita prin cezariana, iar acum sunt insarcinata din nou si as vrea sa nasc pe cale naturala dar pana acum nu am gasit pe nimeni sa ma ajute. Imi poti spune te rog la ce maternitate ai nascut si cu ce doctor? imi doresc din tot sufletul sa nasc natural, dar nu am cu cine.

  6. dana toma

    buna, Marta!Felicitari pt pitici si pentru decizia de a naste natural. Eu am nascut la Regina Maria cu dr.Marius Romila, dar stiu ca si la Maternitatea Isis din Cta se fac NVDC si cred ca si la Bv.te pup

  7. mirela

    MA BUCUR F TARE PT VOI, listasem experienta ta sa ma incurajeze dar la 29 saptamani am aflat ca am o deshiscenta considerabila(o portiune f subtire) si o discontinuitate a miometrului – o gaura in stratul cel mai gros al uterului cel din mijloc) pe cicatrice si nu imi recomanda NVDC

  8. diana

    Bună, Diana mă numesc, mi am dorit f tare nvdc, dpn e în 18 aprilie, peste 2 luni, îți scriu pt ca nu am găsit documentație pe Internet, am un medic pro Nvdc din dar la ultimul control mi-a spus ca nu putem încerca Nvdc pt ca am probleme cu cicatricea, o deshiscenta considerabila și o gaură de 1 cm în stratul cel mai gros al uterului, cel din mijloc unde spunea ca ar intra capul copilului la o tentativă de Nvdc…..nu îmi mai doream cezariană, vreau să mă liniștesc în căutarea mea mai ales ca e un medic cu f multe reușite Nvdc…. Vroiam să văd dacă sunt și alte mamici care au trecut prin asta

Leave a Reply

Required fields are marked*

nine + 8 =