Nastere naturala, Povesti inscrise la giveaway

Ne-am nascut [nastere naturala]

Povestea Sabinei participa la giveaway cu numarul 27. Sabina a schimbat medicul si a nascut in alt oras ca sa poata sa nasca asa cum si-a dorit. In plus Sabina a avut grija sa aiba alaturi de ea o moasa in care a avut incredere. Iti multumesc Sabina pentru povestea ta!

Noi ne-am nascut la Brasov, la Eva. “Ne-am nascut” pentru ca, impreuna cu venirea Clarei am renascut si noi: eu, tati, cei 4 bunici si un strabunic. Am ales Eva in ultima luna, cand dupa doua maternitati schimbate in Bucuresti si un doctor care, doar aparent, ne sustinea alegerile pentru nastere, am ajuns la “Naste cum Simti” la cursurile Lamaze. Apoi a fost totul foarte clar: nasc cu Irina Popescu la Brasov. A mers cu noi la Brasov, a stat nedormita de luni dimineata de la 5, cand am trezit-o, pana marti la pranz cand s-a intors la Bucuresti.

Am intrat in travaliu la fix 41 de saptamani, in jur de 2 noaptea, duminica spre luni. Desi contractii am avut de duminica seara de pe la 8. Deja pe la 4 nu mai puteam sta decat in picioare iar pe la 5, cand venea contractia, ma dureau dintii de tare ce-i strangeam. L-am trezit pe Mircea care a sunat-o pe Irina si pe la 9 am plecat spre Brasov. Drumul a fost OK. La fiecare contractie Irina imi facea masaj ceea ce a facut calatoria chiar suportabila.

Ajunsi in Brasov, dupa toate controalele am iesit la o inghetata in centru … Da, pe contractii eu ma plimbam prin oras. Inapoi la maternitate, insa, am avut parte de o mare dezamagire … dilatatie 0! Nu intelegeam ce se intampla. Contractii serioase aveam de ceva timp si nimic! La 7 seara s-au rupt membranele, dilatatie 1 si tot asa pana noaptea, cand, cu sustinerea Irinei, am acceptat interventia doctorului. Se pare ca aveam un inel fibros pe col care impiedica dilatatia.

Am spus cu sustinerea Irinei, pentru ca am decis ca ea sa fie mintea noastra lucida, cu siguranta nici eu nici Mircea nu am fi putut lua decizii in cunostinta de cauza cu privire la abordarea nasterii pe care noi ne-o doream cu cat mai putine interventii posibile. Un exemplu in sensul asta: la un moment dat, am cerut cezariana, Irina m-a asigurat ca discutam dupa ce trece contractia, iar dupa ce a trecut, imi trecuse si cheful de operatie. Nu stiu daca ar fi stat cineva dupa mine, in alte conditii, sa ma gandesc si razgandesc.

Luni spre marti, nu mai stiu ora, mi-au facut peridurala si am putut sa dorm cateva ore, nu multe, insa cand m-am trezit ajunsesem deja la 6-7 cm si apoi la 8. Ufff! Venea Clara!

Ordinea evenimentelor nu o mai stiu, foarte multe lucruri de la un moment dat nu-mi mai aduc aminte, au fost cateva controale peste noapte, am stat si in cada, parca mi-a facut Irina si o injectie … Expulzia a durat cam o ora, mi s-a parut foarte clar si natural ce aveam de facut. Mircea a stat cu mine tot timpul, mai putin in perioada cand l-a trimis Irina la culcare si nasterea efectiva cand l-am rugat sa iasa, pentru ca ma gandeam mai mult la el decat la ce trebuie sa fac. La 9 a iesit pisicuta, cu aproape 4 kg si 52 de cm.

sabina-iordache-3.jpg
Gandita la rece, faptul ca a fost Mircea cu mine a ajutat enorm. Parca am mai impartit din durere. Si faptul ca a fost Irina m-a ajutat la fel de mult, pentru ca nu am avut grija organizarii propriu-zise si am stiut mereu ca ce se intampla e OK.

SAMSUNG

Sabina are 32 de ani. Sarcina a venit dupa un an de incercari si analize. Alapteaza exclusiv, dorm in acelasi pat toti 3 si scopul ei principal este ca fetita ei sa aiba o crestere lipsita de stres inutil, de tip dresaje la dormit, mancat si alte chestii de gen.

 

 

2 Comments

  1. Sabina vreau sa te intreb cate ceva.

    1. Ziceai ca ai facut cursuri Lamaza inainte de nastere. Cum altfel te-ai mai pregatit pentru nastere? Ce ai citit? Ai facut sport?

    2. Ai avut nevoie de epiziotomie?

    3. Ce anume te-a ajutat sa faci fata mai bine durerii? Tehnici de respiratie? Pozitii? Masaj?

  2. Sabina

    1. Am citit cam tot ce am gasit pe subiect pe internet si diverse carti si publicatii, Sport nu am facut foarte mult, cred ca pana in luna a 3-a am mers la Yogilates.
    2. Nevoie de epiziotomie nu era, insa am cerut-o pentru ca imi era teama pentru Clara, membranele se rupsesera de peste 12 ore si nu mai vroiam sa astept. A fost oricum o taietura superficiala, 2 cusaturi care nu m-au deranjat foarte mult si care s-au vindecat repede si fara semne vizibile.
    3. M-a ajutat masajul, statul in dus, in picioare, urlatul si foarte mult faptul ca am dormit De respirat am respirat cum mi-a venit, ma enerva ideea ca trebuie sa respir intr-un anume fel.

Leave a Reply

Required fields are marked*

seven − 5 =