Nastere la spital, Nastere naturala, Nastere naturala nemedicalizata, Povesti despre nastere

Intampin nasterea cu calm si bucurie! [nastere naturala nemedicalizata]

Elena a avut o nastere usoara, fara dureri insuportabile si care a decurs destul de rapid. Care a fost secretul ei? Atitudinea! A inteles ca nasterea trebuie intampinata cu calm si bucurie, pentru ca este calea naturala de a-si cunoaste copilul. Asa ca si-a lasat fricile deoparte. Bucuria si euforia cu care intampina fiecare contractie au ajutat-o sa se relaxeze si sa lase corpul sa isi faca treaba asa cum stia el cel mai bine. Iti multumesc Elena pentru povestea ta! Ne-ai transmis un mesaj pretios! 🙂

Si ca sa imi intre bine acest mesaj in cap, nu intamplator am citit zilele acestea multe povesti similare cu ale Elenei in cartea lui Ina May Gaskin, “Ina May’s Guide to Childbirth”. Si tot in aceasta carte am citit povesti cu travalii care decurg greu, lent, cu dureri mari pentru ca mama are un blocaj emotional, o frica, o indoiala, o grija …. si datorita caruia nu se poate relaxa astfel incat corpul ei se dilata greu. Dar de fiecare data dupa ce moasa o ajuta pe mama sa isi constientizeze blocajul si sa il depaseasca, travaliul accelera si bebe era nascut la scurt timp. Exista o legatura clara intre minte si corp iar acest lucru se poate observa foarte usor la nasterile naturale. Gandurile noastre, constiente sau nu, influenteaza in mod pozitiv sau negativ procesele fiziologice care au loc in timpul travaliului in corpul nostru. Asa ca hai sa intampinam nasterea cu bucurie si calm si nu cu frica!

In sarcina am citit cartea Hypnobirthing, am mai si exersat dar nu am reusit sa ating acea stare de relaxare profunda ca eram distrasa de diverse ganduri. In schimb mi-a intrat altceva in minte, ca nasterea e un proces natural pe care trebuie sa il intampin cu calm si bucurie, e calea spre a-mi cunoaste copilul.

Initial eram foarte speriata de nastere pentru ca am trecut printr-o nastere foarte dureroasa si traumatizanta inainte, pentru ca fetita mea s-a nascut fara viata si mi-a fost indusa nasterea cu oxitocina, 7 ore nu am avut pauze intre contractii.

Sa revin la nasterea baietelului meu. Dupa ultima ecografie s-a constatat ca bebelusul este mai mare decat media si mi-a fost recomandat sa mi se induca nasterea pe data de 2 aprilie, daca nu vine singur pana atunci.

Si eu imi doream foarte tare sa vina singur si cred ca si el isi dorea, asa ca, pe data de 1 aprilie, la 6 dimineata m-a trezit o contractie! Apoi inca una, si iar una … La 7 dimineata erau din 6 in 6 minute contractiile asa ca mi-am anuntat doctorul si am inceput sa ma pregatesc. Mi-am revizuit bagajul de spital si umblam haotic prin casa fara sa stiu ce sa mai fac.

La 9 dimineata eram la maternitate (am nascut la o maternitate de stat) si aveam dilatatie 4. Intrasem in maternitate plina de energie pozitiva si cu gandul “cand voi iesi pe usa maternitatii voi fi MAMA” . Apoi pana m-am schimbat in camasa de noapte si am urcat in sala de nasteri aveam deja dilatatie 6-7 si dureri foarte suportabile, de fapt simteam mai mult o presiune in spate.

Am avut mare noroc de moasa care m-a intampinat cu voie buna, m-a incurajat ca o mama, mi-a spus numai cuvinte frumoase, mi-a spus ca totul va fi bine, ca azi e ziua cea frumoasa in care imi voi cunoaste copilasul si mi-a ridicat si mai mult moralul.

Pe la 11 au inceput contractiile dese, din minut in minut si foarte intense. Atunci am inceput sa respir mai profund si imi repetam in gand “nu imi vine sa cred ca voi fi mama in sfarsit”, entuziasmul meu era mult peste durerea pe care o simteam fizic.

Din fericire nu a durat mult si la 12:40 am nascut un baietel minunat de 4350 g, dupa o expulzie din 2 impingeri! Si doctorul mi-a inspirat incredere, totul a decurs perfect, o nastere fara anestezie si un copilas frumos!

elena_ichim_1

 

elena_ichim_2Elena este o mamica tanara si fericita a unui baietel iubit. Ca profesie este grafician si profesoara. In 2010 ea si iubitul ei s-au casatorit si au hotarat sa aduca pe lume un pui mic, asteptarea insa a fost grea, timp de 2 ani de zile, luna de luna traia dezamagirea testelor negative. Apoi, intr-o zi fericita, dar pe care totusi si-o aminteste cu un nod in gat, a avut parte de acele 2 liniute mult asteptate si a crezut ca visul lor a devenit realitate pana cand in luna a 8-a de sarcina inima fetitei lor a incetat sa mai bata. Imediat dupa insa a venit baietelul lor, sa ii faca fericiti.

 

 

2 Comments

  1. Elena felicitari pentru nastere si bebe! Sa fiti sanatosi!

    Spune-mi te rog, in afara de cartea Hypnobirthing, cum altfel te-ai mai pregatit pentru nastere?

    Ce te ajuta sa faci fata contractiilor, pe langa atitudinea ta 😀 ? Respiratie? Pozitii?

    Ai avut vreun moment in care sa ti se faca frica? Daca da, cum l-ai depasit?

  2. Elena

    Multumesc Andreea!
    M-am pregatit de nastere exersand respiratia, cititnd diverse articole pe internet si vizualizand filme despre nastere.
    Sa fac fata contractiilor m-a ajutat si respiratia (moasa mi-a aratat chiar tipurile de respiratie despre care citisem) dar anume pe final, cand contractiile erau puternice m-a ajutat aerul si apa rece. Am deschis geamul si a venit un aer mai racoros, si ma simteam mult mai bine asa, si ma stergeam pe fata cu apa rece. Aerul cald din maternitate ma ametea.
    Mi s-a facut frica cand, dupa o ora de contractii nu mai simteam bebelusul miscand dar doctorul mi-a zis ca e normal asa si mi-a facut un traseu in care a ascultat inima bebelusului si totul era in regula.

Leave a Reply

Required fields are marked*

17 − 4 =